Logic will take you from A to Z, but imagination will take you everywhere!

duminică, 12 decembrie 2010

America'ca'caaa!

Nu stiu altii cum sunt, dar cand vine vorba de America, eu imi pastrez scepticismul. Avea dreptatea Paler, cand spunea ca istoria americanilor sta la baza albumelor de familie; rasfoiesti cateva pagini, ajungi la stra-stra-bunici si pac! am ajuns la primele colonii. Din meniul zilei al ideilor preconcepute, acum ca am scos din lista cu 'ce au bun americanii' istoria, putem adauga si lipsa de esenta, mania shopping'ului, lista infinta a comediilor romantice; in mare, ii consider un fel de 'mari creatori de clisee'.
Si totusi... asta seara m-a traznit melancolia, si m-a apucat si dorul de Kerouac; si asa am ajuns la o varianta a taramului lui 'the big american dream' care imi si place.


Am citit acum vreo doi ani prima carte a lui Kerouac, On the road. De atunci am inceput sa imi imaginez generatia beat, turul New York-Frisco-Mexic, autobuzele, praful de pe drum, tigarile numarate la zi...
Daca o scoatem putin pe Sarah Jessica Parker din peisaj, si pantofii cu tocuri kilometrice, putem vedea si un alt New York; de unde dimineata se trezeau buimaci acei dharma bums, constatau ca tipa bisexuala, in general blonda cu ochi caprui, specifica anilor '50, e frumoasa draga de ea, dar o lasam sa doarma, ne luam rucsacul verde-army murdar, si coboram din blocul cu terase cu draperii galben-maro.
Asa; ajunsi in strada, merg spre autobuz, de unde isi procura eternul sandwich cu ketchup si mustar de la un tip gras, cu o mustata inestetica pe nume Bob, sau Bert, sau Big Jim.
Pe autobuz isi trec in agenda cati bani mai au, ultimele revelatii, pe Susie de azi'noapte, si se gandesc sa treaca si pe la matusa Annie, pe langa Chicago, in Wyoming, sa stea 3'4 zile, sa primeasca alti bani, sa se mai rada eventual.
Astia ar fi generatia beat din mintea mea; Kerouac, Burroughs, Ginsberg...

Tot un gol in stomac ce-mi sunteste cat'colo aroganta de asa-zis "suflet european" e reprezentat si de Salinger, John Kennedy Toole and co. , unde drama razboiului trait de tineri din orasele mici de langa Mississippi e prezentata atat de simplu, iar Craciunul in Winsconsin nu poate insemna altceva decat ger si cartofi dulci. Bun, ma opresc, ca vorba lui Salinger "cum incepi sa spui, cum incepe sa ti se faca dor de toti!"
Nici nu intru la subiectul muzica, ca sa spun despre albumele  ca umplugged'ul lui Nirvana, sau Pearl a lui Janis, sau tot ce e semnat marca Jethro Tull, si de perioada in care o insulta la adresa Seattle'ul era un fel de losing your religion...

Toate ca toate, draga America'ca'caaa!... exista si momente in care Americam dream'ul lui Sam Mendes te poate ocoli; si momente in care pot si eu sa nu mai spun ca americanii's de vinaaa!!
So... greetings from Michigan, the great lake state! ^^
Sufjan Stevens - For The Widows In Paradise, For The Fatherless In Ypsilanti
   
  Asculta  mai multe  audio   diverse

7 comentarii:

  1. despre America poti sa scrii intr-un fel ca si cunoscator din ,,afara,, apoi iti schimbi opiniile dupa cateva vizite , si nu putem nega America e America.

    RăspundețiȘtergere
  2. ce poti sa spui, "America este o ţară care nu ştie unde merge, dar este hotărâtă să stabilească un record de viteză pentru a ajunge acolo!"
    ^^

    RăspundețiȘtergere
  3. http://www.youtube.com/watch?v=YZ2jGywOhfk&feature=related

    Just lay back and listen to this nice piece coming straight from New York. It isn't that bad hun;)

    RăspundețiȘtergere
  4. Imi place :)) Nici eu nu ii am prea mult pe americani la inima, la modul general.

    RăspundețiȘtergere
  5. @the one: mda, nevroza de New York marca Woody Allen e inca unul din lucrurile 'pro' America :D!

    RăspundețiȘtergere
  6. Aveai dreptate cand ai spus "Din meniul zilei al ideilor preconcepute..." si asta e doar din cauza ca purisanii europeni, neintelesii au plecat spre un taram unde sa pota fi intelesi(probabil sa se inteleaga intre ei). Deabia pe la mijloc de ani 50' a inceput sa mai miste cava in front, o noua cultura,o noua generatie(BEAT) una a mintilor deschise si fara griji, probabil din cauza a ce consumau ei, dar asta e cu totu alta poveste. Vezi Jack Kerouac, William S. Burroughs, Allen Ginsberg, in domeniul artei scrise, supranumiti hedonişti boemi,care au facut ceva nou si care a prins la tinerii rebeli din acele vremuri, pacat ca totul sa dus pe rapa dupaia!

    RăspundețiȘtergere
  7. @anonim: nu s-a dus de rapa chiar imediat, au urmat the hippies! ^_^

    RăspundețiȘtergere