Logic will take you from A to Z, but imagination will take you everywhere!

miercuri, 29 septembrie 2010

Life as an illusion

   

Sometimes I can't help the feeling that I'm
  Living a life of illusion


Asta m'a preocupat intens in ultima vreme.
Am tot auzit pareri declarative de la 'eh, artisti, ei nu au probleme' sau 'e doar placere ce faceti voi, de ce va plangeti' pana la 'artisti... ce sunt aia artisti?'


Nu am apreciat niciodata indivizi ce tind sa se autodeclare 'artisti'. Ma numesc Ion si sunt artist. --helloooo, Ion-- stiti voi; detox. Sufera de arta cronica, sau care e problema? 'Scapati'ma, doctore, am auzit ca artistii se deprima! Apai mie nu'mi permite jobu' sa intru'n depresie'!!
Serios, e aberant, nu?
Revenind. Daca ar fi sa ne luam dupa 'ce arta se mai poarta', am fi cam jumatate artisti. Vreti arta? Vopsiti-va deci parul, unghii cu sclipirici si mai ales, declarati-va! (vezi mai sus, partea cu Ion cel artist)

Bun, hai ca nu critic. Constat. -zilele astea, incerc de asemenea sa vad cum ma inteleg cu obiectivitatea!-
Acum in articol nu vreau sa enumar artisti ne-artisti sau ne-prea-artisti plus sclipirici, care nu sunt in nici un caz iluziile de azi. Cea de azi... se refera la oamenii care au ca 'job' ceea ce e declarat consacrat si etichetat ca arta; hai ca le stim toti: muzica, teatru, creative writing-ul, dans and co.
Repet, nu ma declar pe mine nimic, post'ul asta e unul din putinele care nu este despre ego-ul meu, totusi (^^) 

Why can't we let it be
      And see through the hole in this wall of confusion
    I just can't help the feeling 
    I'm living a life of illusion

Iluzia e ceea ce se vede. Ce lasam noi sa se vada, poate. Rezultatul, fericirea, haotismul si hainele colorate. Iar iluzia mea despre propria viata se trage de la confuzia pe care tind sa o fac intre ce se vede si ce exista. Sunt de acord, de obicei nu lasam sa se vada si munca, si frustrarea si laturile 'umane' ale iluziei. 
Sa fim seriosi, daca presupusa arta ar fi atat de roz precum o descrieti, de ce nu suntem multi, dar multi de tot? 
... 
Pentru ca nu ni se spune despre standarde. Standarde - cea mai mare problema. Esti aproape de varf, si ridici standardul cu 3 nivele, ca doar tu nu te multumesti niciodata cu ce ai. Iar daca intr'adevar dai de fiecare daca parti din tine, toata povestea cu 'ea'i artista, n'are trecut' ... expira, nu?

Nu mi'as da viata pe nimic altceva acum. Nu din supraestimare, serios. Doar ca de la arta e mai greu sa ne dam demisia. Cu toate ca Ion a fost vazut recent lucrand la fabrica de peste!

6 comentarii:

  1. Ca tot vorbim despre iluzii... lipsesc o sapt de pe blogul tau si cand intru... bum....!!! Tehnologia face ravagii, so PINGBOX? :) sa ne asteptam la un update si la fabrica de peste a lui Ion? :)

    RăspundețiȘtergere
  2. fabrica de peste a lui Ion se hraneste cu rutina, nu are nevoie de update-uri ;)
    cat despre pingbox... e incredibil de amuzant si intutil!
    :))

    RăspundețiȘtergere
  3. ..si fotografii sunt artisti,pentru ca o fotografie reusita nu se face datorita unui aparat performant ci cu sufletul.

    RăspundețiȘtergere
  4. complet de acord, robert ;) de asta am si spus 'and co.'
    si merci ^^

    RăspundețiȘtergere
  5. ... cam știu care e treaba cu artiștii... și cu fițele lor, m-am învârtit o bună vreme prin cercuri de artiști, care mai de care mai neînțeleși, minunați... și cum mai vrei tu. Faza cretină, care se vede de la o poștă, este că respectivele persoane au o viață haotică, și le doare'n diverse locuri unde nu pătrunde niciodată soarele - de alții.După toate astea,se mai și plâng că n-au prieteni. În esență, sunt "niște triști" - sau, dacă vrei altfel... oameni nefericiți, cu o strălucire aparentă.

    RăspundețiȘtergere